fbpx

De ce se hemolizeaza sangele in cadrul unei recoltari de sange?

În primul rând ca să înțelegem când și de ce se produce hemoliza sangelui trebuie să cunoaștem dimeniunile celulelor sanguine. Hematiile adulte au aproximativ 7,5 microni, cele ce prezintă anomalii de creștere, megalocitele pot atinge 11 microni. Acestea sunt cele mai mari elemente figurate. 

Trombocitele sunt cele mai mici, au 2-3 micromicroni.

Înțelegând acestea puteți să judecați logic: dacă cel mai mic ac de recoltare, producătorii de astfel de dispozitive îl consideră, ca fiind cel albastru, adica 23g, care are un diametru de 0,6 mm, recoltarea se poate face pe aceste tipuri de ace deoarece NU se pot rupe hematiile, producând hemoliză.

Hai să analizăm aceste dimensiuni : cea mai mare hematie poate fi de 11 microni, clar pot trece nenumărate hematii de această dimensiune printr-un calibru de 0,6 mm.

Prin urmare hemolizarea sângelui ține de cu totul altceva: DE STAZA PRELUNGITĂ.

De asemenea, tot adevărat este că, dacă desfacem staza unui pacient hipovolemic nu mai reușim recoltarea : nu mai vine sânge în vacuetă.

Ce fac eu: în primul rând verific tegumentele și elasticitatea venei prin palpare pentru a mă edifica cu ce tip de pacient am de-a face. Dacă constat că este deshidratat, hipovolemic sau vene slab reprezentate, după penetrarea venei, când observ că refluează sânge în vacuetă “destrâng” garoul, slăbesc tensiunea lui fără a-l desface, păstrându-l pe mână în caz că mi se oprește. Dacă observ că nu mai vine sânge, întâi mișc ușor acul, pentru că este posibil datorită hipovolemiei sau anxietății să mi se colabeze vena pe ac și astfel desprind bizoul acului de peretele lumenului. Dacă nici la 2-3 manevre foarte ușoare de deslipire a bizoului de lumen, nu mai vine sânge, refac staza fără a scoate acul din venă și în 5-10 secunde se readună sânge în patul vasului în care mă aflu cu acul și astfel reușesc repornirea fluxului.

De preferat, însă când aveți de-a face cu un pacient cu vene fragile sau hipovolemic să nu recoltați cu sistem vacutainer, deoarece datorită vacumului se lipește instant vena pe ac, datorită aspirației forțate.

Eu prefer în aceste situații să recoltez cu fluturaș 23g, dar fără adaptor Luer, la care atașez o seringă și aspir cu o seringă atât de încet, cât permite volemia pacientului.

De asemnea, se mai poate face recoltarea, în acest caz și cu o seringă fără fluturaș cu ac albastru, de 23g. În acest caz, însă la deșertarea săngelui în vacuetă se procedează în felul următor

  • desfacem capacul vacuetei 
  • detașăm acul de la seringă
  • deșertăm sângele prin amboul seringii în vacuetă, până la semn
  • NU introducem prin înțeparea cauciucului cu acul seringii și injectarea sângelui prin ac deoarece vacuumul din seringă va forța intrarea sângelui prin aspirarea forțată și se rup hematiile, iar la pacienții cu probleme hematologice, renale și nu numai, hematiile au peretele celular extrem de fragil și orice agresiune asupra lor duce la ruperea peretelui producând această hemoliză.
  • desigur, normele prevad sa folosim pentru transferul sangelui un dispozitiv numit ”blood transfer”, insa de multe ori acesta lipseste, prin urmare trebuie sa ne adaptam in maniera in care sa nu aiba de suferit integritatea elemnetelor figurate din sange, in special hematiile, care se pot rupe la aceasta manevra de transfer 

Pentru alte subiecte despre recoltarile de sange puteti accesa link-ul: Manopere – Recoltări probe biologice

Bacteria Helicobacter Pylori

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!