fbpx

Dilatarea anala

O manoperă, nu foarte des întâlnită, cu care probabil nu foarte mulți v-ați confruntat. 

Este o manoperă ce se practică de regulă în terapia fisurilor anale înainte ca acestea să se cronicizeze. Dupa cronicizare, fisurile anale nu se mai pot rezolva, în mare parte, decât doar chirurgical. 

Pentru a înțelege mai bine cu ce ne confruntăm trebuie să știm în primă fază ce reprezintă o fisură anală.

Fisura anală este o ruptură a mucoasei canalului anal. Fisurile anale pot provoca sangerari de culoare rosu deschis, vizibile pe hartia igienica si uneori in vasul de toaleta. In faza acuta ele pot provoca dureri intense dupa defecatie, in cazul fisurilor anale cronice intensitatea durerii este mai scazuta.

Fisurile se extind de la marginea canalului anal si sunt localizate de obicei la nivelul comisurii posterioare, mai ales din cauza rezistentei mai scazute si a irigarii deficitare a peretelui canalului anal in zona respectiva. De obicei fisura este superficiala, dar poate ajunge si pana la nivelul muschilor sfincterieni.

Fisura anala este un defect de mucoasa, o rana deschisa, de forma lineara sau triunghiulara, cu lungime de 1-2 cm. Este situata deasupra liniei anocutanate si ajunge pana la linia dintata sau o depaseste. Fundul fisurii expune fibrele musculare ale sfincterului anal. Cu timpul, la fisura netratata, marginile si fundul se acopera cu tesut de granulatie si depuneri de fibrina, adica modificari trofice cu dezvoltarea tesutului conjunctiv pe marginile fisurii. Pe marginea interna uneori si externa apar papilele santinela. Pe parcurs in proces sunt implicate si terminatiile nervoase ce impiedica cicatrizarea si explica aparitia sindromului dureros cronic.

Nu insist mai departe legat de simptome, diagnostic, tratament pentru ca toate acestea le puteti citi pe site-uri si clinici de profil. 

Ce doresc sa aduc aici în discuție, ceea ce nu veți găsi nicăieri menționat, este una din manoperele ce se practica în fisurile anale acute, înainte de a se trece la intervenția chirurgicală, și anume : dilatarea anală manuală ( pentru că mai nou au apărut și dispozitive care fac acest lucru, desigur eu cred ca nu pot atinge finețea umană ).

Această manoperă o indică de regulă medicul chirurg, în urma unui consult de specialitate, manoperă ce se poate practica și la domiciliul pacientului, folosindu-se un unguent cu nitroglicerină 0,4% ( unguent ce are un efect puternic vasodilatator ).

Această manoperă își propune pe parcursul a 3-4 săptămâni, de două ori pe zi, să întindă mucoasa canalului anal, să o irige și prin întinderea ei și aducerea sângelui în acea zonă sa favorizeze formarea celulelor de granulație de jos în sus ( adică din profunzimea fisurii spre partea superioară ) . Astfel avem mari șanse de a stopa apariția modificărilor trofice, formarea pe buzele fisurii a fibrinei si celulelor de granulație care fac sa se formeze acele papile santinelă ce sugerează în final cronicizarea fisurii. 

De regula procedura începe cu băi de șezut aproximativ 20-30 min cu apă caldă cu bicarbonat ( apa caldă, ajutând la vasodilatație ).

Dupa uscarea tegumentelor se așează pacientul în decubit lateral stâng cu piciorul stâng întins, iar cel drept flectat pe abdomen. Aceasta este și poziția specifică pentru clismă. De ce se folosește această poziție? Deoarece din punct de vedere anatomic, colonul descendent, sigmoidul și canalul rectal se relaxează în această poziție, iar în clisme, această poziție favorizează intrarea lichidului de clismă prin canalul rectal spre sigmoid și colonul descendent.

Revenind la manopera de dilatare: avem pacientul in decubit lateral stâng cu piciorul drept flectat pe abdomen ( cred că nu mai era nevoie să specific că am îmbrăcat mănușile – de unică folosință, nu sterile pentru că nu îl operăm, mănușile au rolul de a ne proteja pe noi de infecții – scuze că tot specific acest aspect, dar în in ultimul timp s-a creeat o isterie din “asepsia” excesivă față de pacient și unde este și unde nu este cazul ). 

Cu mâna stângă tragem în sus de fesa dreaptă a pacientului pentru a vizualiza anusul. Pentru reducerea durerii la efectuarea manoperii vom folosi un gel anesteziant. Înainte de orice, vom unge puțin zona exterioară a anusului cu puțin unguent cu nitroglicerină care este gras și ajută ( pe lângă vasodilatația pe care o produce ) la emoliere și reduce riscul rănirii și ameliorarea senzației de disconfort când introducem aplicatorul gelului anesteziant. Manopera de ungere a anusului pe exterior precum si introducerea gelului anesteziant o facem cu mâna dominantă pt siguranță în mișcări, în timp ce cu cealaltă vom ține fesa dreaptă pentru o mai bună vizualizare a anusului.

Vom astepta aproximativ 10 minute pentru ca acest gel să își facă efectul după care vom începe procedura de dilatare. 

Înainte de a vă descrie procedură este necesar să vă explic cum învățăm pacientul să colaboreze pentru a reduce la maxim senzația de durere și de disconfort.

Relaxarea sfincterului anal se produce in doua situații: 

  • prima – ( pe prima o menționez doar pentru informare, nu ne este utilă ) vorbim de excitația din cadrul unui act sexual ( am ținut să specific deoarece nu toată lumea înțelege de ce la întreținerea unui act sexual anal, controlat, nu apar dureri, fisuri, insă la un viol apare chiar ruptură a mușchiului sfincterian ce poate duce la incontinența de fecale pe viață – toată relaxarea sfincterului ține de excitația, lubrifierea și pregătirea prin preludiu  scuze dacă i-am lezat pe cei mai pudici, însă era imperios necesar, aflându-ne la acest capitol să o clarificăm ). 
  • a doua – ține de controlul mental prin respirație : adica pe inspir musculatura se contractă, iar pe expir ea se relaxează 

Știind aceste aspecte, putem învăța pacientul ca pe timpul manoperei să inspire profund și să expire prelungit, relaxând mental ca într-o defecație, prin împingere. 

Noi ne folosim în executarea manoperei de respirația lui în felul următor: ne poziționam indexul mâinii dominante ( pe care am pus în prealabil unguent cu nitroglicerină 0,4% ) la intrarea în anusul pacientului, rugăm pacientul să inspire profund, apoi să expire ușor prelungit și să împingă ușor ca într-o defecație, moment în care introducem ușor indexul în anusul pacientului prin miscări circulare stânga – dreapta cu avansarea ușoară ( milimetrică ) a indexului spre canalul rectal.

În momentul în care pacientul a terminat de expirat, sau dacă acuză durere ori disconfort, ne oprim din miscarea indexului și așteptăm să inspire, iar apoi pe următorul expir mai avansăm ușor cu indexul spre capătul canalului anal. Procedura continuă în ritmul impus de pacient, fără să ne grăbim, fără să ne enervăm când acesta acuză durere, așteptăm, dar fără să extragem indexul din canalul anal. 

Fiecare mm avansat prin canal înspre rect este un câștig. În momentul când am ajuns cu vârful indexului la capătul canalului anal vom simți cum vârful acestuia penetrează canalul rectal, intrând ca intr-o “cameră imensă” care se deschide după “holul” strâmt în care ne aflăm. Am folosit această comparație deoarece, datorită durerii cauzată de fisură, pacientul are tendința să strângă mușchiul atât de tare, încât îl simțiți efectiv cum vă “strangulează” indexul, dacă putem spune așa. 

În momentul in care am ajuns la intrarea în canalul rectal, vom începe un fel de masaj ușor circular în sens orar pe toată lungimea canalului anal, dar tot în ritmul respirator al pacientului și în limita toleranței la durere al acestuia.

Procedura o repetăm în aceeași sesiune terapeutică de aproximativ 2-3 ori cu introducerea de fiecare data a încă unei mici cantități de unguent cu nitroglicerină. 

După terminarea procedurii, medicul poate indica aplicarea supozitoarelor cu substante cicatrizante, în special seara, acestea având rezultate foarte bune în stimularea cicatrizării. 

Această manoperă, fiind o manoperă foarte delicată, necesită extrem de multă rabdare, necesită o comunicare eficientă cu pacientul și câștigarea încrederii acestuia pentru a putea să își depășească bariera jenei.

Pentru mai multe subiecte de acest fel accesati link-ul: Manopere – Altele

Bacteria Helicobacter Pylori

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!