fbpx

Lupta de acasa !!!

Acest articol este destinat celor mai puțin norocoși, celor care au avut sau au neșansa de a avea în familie un membru drag afectat de o boală invalidantă, o boală ce îl imobilizează complet la pat.

Poate ați crede că cea mai grea luptă se dă la UPU sau la spital în momentul survenirii atacului unei astfel de boli. Chemați ambulanța desigur, pacientul este luat și transportat de urgență în centrul de primire a urgențelor unde este investigat rapid, se stabilește natura atacului, este stabilizat provizoriu și transportat ulterior pe secția responsabilă cu stabilizarea completă ( neurologie dacă se constată un atac vascular cerebral, cardiologie dacă este de natură cardiacă, ș.a.m.d. ).

Urmează o perioadă de 7-10 zile de spitalizare în care pacientul este monitorizat, tratat corespunzător până la stabilizarea din punct de vedere al specificului afecțiunii ce a atacat organismul ( neurologic, cardiac etc. ). Specific acest lucru, deoarce mulți aparținători nu înțeleg de ce pacientul la externare mai are o sumedienie de alte probleme, iar el este totuși externat. Secția pe care pacientul a fost internat rezolvă problema din punctul lor de vedere, sigur că investighează și holistic cât le permite competența și protocoalele Casei de Asigurări, dar la externare în scrisoarea de ieșire unde este prezentată epicriza sunt date toate constatările și indicațiile ulterioare ce mai trebuie rezolvate în ambulator. 

Ei, am ajuns la punctul dureros : pacientul vă este dat acasă, externat ! 

Acum începe adevărata luptă : LUPTA DE ACASĂ. O luptă copleșitoare din toate punctele de vedere: fizic atât pentru pacient cât și pentru aparținători, financiar, emoțional, copleșitoare și din punct de vedere al timpului și cunoștințelor medicale pe care ar trebui să le aveți. Vă asigur că cele 24 de ore ale unei zile nu vor fi suficiente pentru a gestiona SINGURI tot ceea ce apare.

Bun, am ajuns acasă cu pacientul. Ce facem? Ni s-a dat o ieșire din spital cu câteva indicații scrise pe care nu le înțelegem de nici o culoare, până să ajungem la medicul de familie să ne explice ce facem mai departe, totuși pacientul trebuie alimentat, spălat, schimbat, întors în pat administrat tratament prescis…:(((…

 Mi-am propus să vin cu aceste informații de care aveți nevoie pentru a putea gestiona cât mai puțin traumatizant aceste situații.

Pregătirea camerei:

În primul rând trebuie încă din timpul spitalizării pacientului să vă ocupați de restructurarea și adaptarea încăperii în care îl veți caza pentru a vă facilita toate celelalte activități pe care veți fi nevoit să le desfășurați.

 • Începeți prin a scoate covoarele din cameră ( acestea sunt un factor de risc pentru pacienții cu afectare motorie și care au nevoie de mobilizare activă pentru recuperare – se pot împiedica de ele, iar o cădere le poate fi fatală )

Bacteria Helicobacter Pylori

 • Pregătirea patului – acesta ar trebui schimbat cu unul medical pe care îl puteți închiria de la asociații caritabile care închiriază astfel de dispozitive medicale

Acesta trebuie în așa fel poziționat încât să aveți acces de jur împrejurul pacientului, lumina de preferat din lateral, iar capul pe peretele opus televizorului ( în cazul unui pacient conștient și cooperant ).

 • Saltea pentru pat plus saltea antiescară – patul trebuie dotat cu o saltea peste care se poziționează o saltea antiescară pe care o puteți fie cumpăra, fie închiria tot de la aceste asociații caritabile

 • Husă pentru saltea impermeabilă – din astea vă trebuie cel puțin două de schimb

 • Masă medicală – aici aveți nevoie de o măsuță medicală de preferat pe rotile să o puteți aduce la patul bolnavului cu materialele necesare pregătite pentru manopera pe care o veți desfășura la un moment dat

 • Consumabile – aleze absorbante, pampers, creme pentru îngrijirea tegumentelor și mucoaselor, uleiuri pentru masaj și îngrijire, soluții dezinfectante, geluri heparinice și geluri antialgice, șervețele umede, lavete flaușate pentru toaletare, etc. 

 • Aceasta este dotarea basic a unei încăperi – pe parcurs veți constata necesitatea multor altor obiecte, dar toate acestea sunt în funcție de starea pacientului. Dacă starea pacientului permite deplasarea cu dispozitive medicale pe toată suprafața casei, aceasta trebuie de asemenea adaptată corespunzător : scos covoare, montat bare de susținere, acoperit zonele de risc cu material moale ( colțuri de mobilă, clanțe etc. )

 • Adaptarea încăperii de toaletă – aceasta se impune doar dacă pacientul este capabil să o folosească și anume : adaptat toaletă cu înălțător, scos cada de baie și construit un loc pentru duș cu mânere de susținere, pregătit un scaunel special destinat efectuării dușului, pregătit covorașe antiaderente pentru suprafețele alunecoase 

Planul de îngrijiri:

Ajunși acasă cu pacientul, avem spațiul pregătit, materialele pregătite, dar ce facem mai departe? Cu ce începem și cum se va desfășura ziua noastră din acest moment? 

Pentru aceasta avem nevoie să elaborăm un plan zilnic de îngrijiri ( obiective zilnice, săptămânale și lunare ). Aici trebuie să avem la îndemână recomandările medicale existente până în acest moment legate de medicație, regim igieno-dietetic, controale medicale ulterioare…

 • Toaletare parțială se face în fiecare zi – dimineața – seara
– ștergerea feței și gâtului cu o lavetă umedă
– ștergerea ochilor cu paduri demachiante stropite cu monodoze de ser fiziologic
– scoaterea protezelor, igienizarea lor cu apă și săpun, frecarea cu bicarbonat
– badijonarea cavității bucale cu soluție de apă bicarbonată 5g la 250ml apă
– pielea capului se masează cu o lavetă alcoolizată pe toată suprafața pentru dizolvarea sebumului mai ales la cei care nu pot fi spălați pe cap prea des
– îndepărtatrea pampersului, spălarea zonei intime, atenție la zonele de presiune, dacă apar zone roșii se masează circular cu gel heparinat pentru fluidizarea circulației în zonă apoi toată zona fesieră și inghinală, apoi se aplică creme de protecție
– se verifică picioarele zona calcaneană în mod special, coatele, zona omoplaților, șoldurile și zona sacrală pentru determinarea zonelor roșii de presiune și se masează toate cu geluri heparinice pentru a opri formarea escarelor de decubit

 • Medicamente – dimineața – prânz – seara – conform schemei de tratament

Bacteria Helicobacter Pylori

 • Alimentație – ora: 7-10-13-16-19 – alimentația din 3 în 3 ore cu cantități mici, favorizează producerea insulinei din pancreas, iar pacientul nostru nu va avea stări hipoglicemice

 • Mobilizare pasivă / activă – în funcție de starea pacientului – dimineața de preferat pentru că atunci are mai multă energie

 • Masaj – prânz sau seara – cu ulei de masaj în funcție de starea pacientului
– la masaj se insistă pe masajul paravertebral pentru tonifierea musculaturii coloanei
– masajul picioarelor în sens invers circulației de la degete spre gambă până sus inghinal dacă e posibil
– masajul decontracturant al tălpilor picioarelor pentru reducerea contracturilor ce apar datorită imobilizării

Bacteria Helicobacter Pylori

• Toaletarea completă se face cel puțin – o dată pe săptămână  dacă se impune și la 3 zile în funcție de pacient

6. Medicație – Avem nevoie de următoarele :  

  • Schema de tratament – pe care dacă reușiți singuri o deslușiți conform ieșirii din spital sau cereți ajutor medical
  • Organizator de medicamente – ar fi mai simplu pe o perioadă de o săptămână în care să pregătim medicația o dată pe săptămână
  • Tensiometru – pentru monitorizarea tensiunii arteriale 
  • Glucometru – pentru monitorizarea glicemiei
  • Tratamentele injectabile : – pentru acestea veți avea nevoie de asistență medicală specializată pe tratamente la domicilii. 
Bacteria Helicobacter Pylori
Bacteria Helicobacter Pylori
Bacteria Helicobacter Pylori

Ce trebuie să știți legat de drepturile dvs. : CAS decontează în funcție de scorul ECOG ( acesta este un scor ce stabilește gradul de dependență al pacientului ) un număr de 15 zile pe lună, o oră pe zi, 9 luni pe an, asistență medicală la domiciliu, oră în care pacientului i se fac manoperele necesare stabilite de medic ( tratamente injectabile, perfuzabile, toaletare, mobilizare etc.) toate acestea prin elaborarea și depunerea unui dosar de îngrijiri la domiciliu către CAS. Tot ceea ce depășește acest număr de ore de îngrijiri din păcate va trebui suportat din buzunarul propriu … :((( … 

E bine în acest caz să aveți un caiet cu toate informațiile necesare legate de numerele de contact unde puteți apela în caz de nevoie : Asistență Medicală Privată, Asociații de Îngrijiri la Domiciliu ce elaborează dosare decontate de CAS, Ambulanțe Private pentru transport asistat, Ambulanța de Stat, Numărul Medicului de Familie și al asistentei

ATENȚIE : Nu puteți solicita unei asistente să vă desfășoare manopere medicale minim invazive la domiciliu fără indicația strictă a unui medic în urma unui consult. Prin urmare dacă pacientul nu mănâncă nu va veni nici o asistentă să îl perfuzeze doar pentru că așa considerați dvs. Putem creea daune mai mari decât beneficii ( dacă pacientul e cu insuficiență renală și forțăm diureza prin perfuzare putem bloca rinichii, dacă pacientul e diabetic sau un diabet la debut care nu este diagnosticat prin perfuzare de glucoză îi putem induce o comă diabetică ). Fiecare asistentă ar trebui să cunoască ce manopere are autoritatea să le desfășoare la domiciliu și care sunt manopere delegate, prin urmare nu vă simțiți ofensați dacă sunteți refuzați la astfel de solicitări ce nu stau în atribuțiile lor. Acest refuz poate salva viața pacientului dvs.

7. Alimentație : 

 • Stabilirea rației calorice – dacă dvs.nu vă descurcați ar fi de preferat să cereți ajutorul unui cadru specializat, medic sau asistentă ce vă poate consilia legat de rația calorică deoarce aceasta este individualizată coroborat cu nivelul de activitate a pacientului : dacă acesta este complet nedeplasabil nu trebuie alimentat în exces ( 1250 – 1350 kcal / zi repartizat pe 5 mese la interval de 3 ore – revenind  aprox.250 kcal/masă ) deoarece o creștere a masei corporale favorizează depunerile adipoase ce afecteaza atât vasele abdominale cât și cordul, plămânii precum și îngreunarea mobilizării pacientului

 • Stabilirea metodelor gastrotehnice – sunt pacienți care nu au voie să mănânce alimente preparate prin prăjire sau coacere, deci trebuie stabilit cum gătim : fierbere, înăbușire, etc.

 • Stabilirea tipurilor de alimente – aici se urmăresc afecțiunile pacientului :
* Pacienții Diabetici –   o dietă specifică prin evitarea fructelor cu conținut crescut de zaharuri, evitarea pastelor făinoase, dietă bazată pe proteine și legume
* Pacienții cu Hiperuricemie ( nivel crescut de acid uric în sânge – duce la accese gutoase ) – se evită carnea roșie, organe, se consumă carne albă
* Pacienții cu Hipertensiune arterială să probleme cardiovasculare – evită consumul grăsimilor de origine animală ( atenție aici intră lactate grase, brânzeturi, unt, cașcaval etc ), se evită sarea și condimentele
* Nu mai insist pe alte grupe – acestea fiind cele mai frecvente, în caz de nevoie apelați la personal specializat

Pregătirea ustensilelor pentru alimentarea pacientului în funcție de autonmia acestuia : unii sunt perfect autonomi ( se alimentează singuri ), alții au nevoie doar de o masă de servire la pat cu instrumentarul casnic obișnuit, având nevoie doar de asistare, alții sunt complet dependenți având nevoie de suplinirea completă a acestei nevoi fiziologice – de asemenea dacă e nevoie cereți suport pentru informații suplimentare

8. Schimbarea patului cu pacientul imobilizat la pat :

 • Pregătim înainte de mobilizarea pacientului toate materialele pe măsuța de lângă pat în ordinea inversă așezării lor pe pat pentru a fi luate cât mai facil și a nu obosi pacientul cu manevre inutile : pătura, cearceaf pentru pătură, fașă de pernă, aleză absorbantă, cearceaf de pat

9. Complicații :
* Ceea ce am prezentat aici a fost doar ceea ce se face basic fără să întâmpinăm complicații legate de îngrijiri. Pentru a fi pregătiți în vederea a ceea ce vă așteaptă vă voi enumera mai jos complicațiile ce pot apare pe parcursul îngrijirii acestor pacienți cu nevoi speciale, complicații ce vor fi gestionate cu asistare medicală
* Infecții conjunctivale – în cazul în care nu sunt curățați corespunzător ochii și / sau sunt expuși la curent, acești pacienți
* Candidoze orofaringiene – în cazul unei igiene bucale defectuoase și stagnarea mâncării în cavitatea bucală
* Erupții tegumentare – datorită transpirației și netoaletarea la timp a pacientului
* Escare de decubit – apar de la lipsa de mobilizare a pacientului – aceștia trebuie întorși o dată la două ore pentru evitarea apariției lor
* Infecții urinare – datorită folosirii pampersului, a stagnării fecalelor în pampers ( bacteriile au timp să treacă din materiile fecale prin meatul urinar în uretră, migrând spre vezică ), a lipsei de hidratare corespunzătoare ( dacă pacientul se hidratează corespunzător bacteriile nu apucă să se inmulțească, fiind evecuate prin urină ( ca idee bacteria Escherichia Coli care este responsabilă pentru infecția urinară își dublează volumul o dată la 20 minute )
* Pneumonie de decubit – pacienții care stau foarte mult în decubit dorsal ( pe spate ) și care nu sunt întorși, mobilizați, tapotați au toate șansele prin stagnarea secrețiilor în plămâni să facă pneumonie prin suprainfectarea acestor secreții
* Pneumonie de aspirație – o astfel de pneumonie se poate face atunci când pacientul nu înghite corespunzător, aspiră mâncarea în plămâni și aceasta se suprainfectează. În special cei cu atac vascular cerebral care au afectată deglutiția pot să facă o astfel de complicație. De regulă, când se observă că pacientul nu mai înghite nu se alimentează cu forța. În timpul alimentației, dacă este posibil, pacientul trebuie ridicat cu capul la 45 grade, nu se alimentează în decubit dorsal.
* Constipație severă și cronică – datorită abolirii peristaltismului în cazul unui atac vascular cerebral, datorită lipsei de hidratare, datorită unei diete săracă în fibre și datorită lipsei de mișcare. Dacă pacientul nu evacuează mai mult de 10 zile chemați urgent persoană specializată în efectuarea de clismă, deși de multe ori la stagnarea unui timp mai îndelungat materiile fecale din partea rectală se transformă în megafecaloame, nemaiputând fi evacuate nici prin clismă simplă, necesitând manoperă de defecare mecanică. 

În speranța că acest articol v-a fost util, că nu v-a demoralizat, ci v-a responsabilizat, vă încurajez pe toți cei care întâmpinați orice fel de probleme în îngrijirile la domiciliu, să mă contactați prin mesaj pe pagina de asistent, pentru a-mi solicita informații legate de problemele cu care vă confruntați. Vă promit că voi răspunde tuturor celor în nevoi.

Vă doresc PUTERE și RĂBDARE !

Pentru alte articole de acest gen puteti accesa si link-ul: Subiecte medicale

Bacteria Helicobacter Pylori

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!