Tratamente la domiciliu – Pansamente – Tratarea ranilor 

Trusa mea pentru tratamente la domicilii trebuie să cuprindă și

1. comprese sterile și nesterile
2. feși pentru diverse situații
3. plasturi
4. materiale adezive pentru fixare

1. Compresele sterile și nesterile

• Pliate și tăiate
• Din material țesut și nețesut
• Cele sterile – eu le folosc pentru spălarea, curățarea și pansarea plăgilor
• Cele nesterile – pentru absorbție, dar neapărat PESTE cele sterile, NU direct în contact cu plaga ( sunt mai ieftine și unde este cantitate mare de exudat sau sângerare abundentă se consumă destul de multe )
• De dimensiuni diferite : 5×5 cm, 7,5×7,5 cm, 10×10 cm pentru a se adapta dimensiunilor plăgii

2. Feși

• Din tifon – le folosesc la fixarea pansamentelor unde am sângerări abundente și necesită multă fixare ( dar NU folosesc pe perioadă lungă de timp dacă bănuiesc că pacientul face edeme deoarece acestea vor produce stază )

• Din material hipoalergenic și ușor elastic – aerata si autoadeziva – care se pretează excelent la tratamentele cronice, mai ales acolo unde este important ca plaga să respire si să confere elasticitate în cazul edemațierii membrelor

• Din material elastic – fașa din elastan, de diverse texturi o folosesc în special pentru afecțiuni ortopedice ( luxații, entorse ) mai puțin pentru tratarea plăgilor, deoarece elastanul nu permite transferul de aer, astfel că se poate produce macerația plăgii

• Din material vătuit – eu le folosesc cu succes în tratarea ulcerelor de decubit ale membrelor care sunt expuse la presiune, deoarece această fașă, fiind foarte moale, acționează și ca un factor de estompare al presiunii, când pacientul nu este compliant să își susțină piciorul suspendat pe pernițele/colăceii antiescară ( o discuție mai detaliată despre aceștia, o voi purta într-un alt articol destinat în mod special feșilor )

3. Plasturi

• De diverse dimensiuni și diverse texturi
• Cei rezistenți la apă, din material plasticat – nu îi folosesc la efectuarea pansamentelor, ei se pot susține pe locul unei leziuni maxim 1-2 ore deoarece ulterior provoacă macerație prin blocarea transferului de aer

• Cei autoadezivi – care au multe consistențe atât din punct de vedere al materialului steril absorbant din interior, cât și al materialului adeziv de fixare ( o discuție mai detaliată despre aceștia, o voi purta într-un alt articol destinat în mod special platurilor )

• Tot aici pot încadra și streep-ul – un plasture autoadeziv care folosește pentru fixarea leziunilor liniare ale pielii – se utilizează DOAR în anumite situații pentru fixarea marginilor unei tăieturi, înlocuind cu succes firele de sutură

4. Materiale adezive și de fixare

• Din hârtie – este foarte hipoalergenic, dar nu rezistă la umezeală și nu are elasticitate

• Din mătase – nu este foarte adeziv, prin urmare nu este atât de agresiv pentru piele, însă în contact cu secrețiile acesta se întărește și formează un placard compact ce nu permite transferul de aer, macerând complet plaga

• Din pânză – acesta nu permite de asemenea transferul de aer, și este și foarte agresiv pentru piele, este adevărat că prinde extrem de bine, dar atat de bine, încât la îndepărtare vine cu tot cu piele jos

• Din material plasticat – NU la plăgi, eu îl folosesc pentru fixarea fluturașului de tegumentele intacte, pe parcursul unei administrări intravenoase

• Din material hipoalergenic, ușor elastic și aerat – este PERFECT pentru fixarea compreselor la pansarea escarelor de decubit, a diverselor plăgi

• De asemenea, o solutie buna pentru fixarea compreselor este si plasa de fixare, adaptata situatiiei: pe membre, pe trup sau inlocuieste cu succes capelina

Pentru mai multe subiecte medicale puteti accea link-ul: Articole

Informația din text nu reprezintă un sfat medical, pentru orice problemă medicală vă rog consultați medicul !