fbpx

PansamenteEscara sacrala

Pacienta externata post-operator in urma unei fracturi, cu esacara de decubit, trimisa acasa sa se panseze singura.

Evolutia pe care o vedeti si in care eu, ca asistent medical mi-am adus aportul, a durat 4 luni.

Voi cum ati actiona pentru a face sa evolueze spre granulatie o astfel de escara?

In situatia de fata, de la inceput pana la sfarsit, NU am mers tot cu acelasi mod de tratament.

Am incercat prima zi alginatul de calciu si nu a functionat pentru ca plaga NU era deloc secretorie, dimpotriva era uscata si femeia acuza usturimi infernale care erau produse de ruperea celulelor tinere care se formau pe peretii cavitatii, deoarece escara, cavitara, fiind avea potential de vindecare.

Cand o plaga este asa ca cea din imagine, si pacientul acuza anumite manifestari, eu intotdeauna tin cont de manifestarile pacientului si asigur confortul in corelatie cu nevoile plagii, NU insist pe niste protocoale ce nu potrivesc daca vad ca ele nu dau rezultate.

Eu personal NU introduc pulberi in plagi. Traim in era industriei farmaceutice cand s-au descoperit unguente cu substantele necesare. Nu este nevoie sa zdrobim noi medicamente si sa le indesam in plagi.

Plus ca daca banuiam ca ar fi o infectie acolo, as fi solicitat o cultura din plaga cu efectuarea unui frotiu si evident o antibiograma, insa plaga era uscata efectiv, nu avem infectii bacteriene fara secretii, cel mult nu din cele care sa conteze.

Orice discontinuitate tegumentara va face ca in plaga sa penetreze flora saprofita din zona si deci este firesc sa gasim de exemplu stafilococ epidermidis ( e doar un exemplu ), dar atata timp cat el nu este in numar sufiecient de mare nu va da o infectie care sa puna probleme.

Prin urmare pana nu avem sceretii nu avem ce analize concludente sa facem pentru ca ele nu ne dau relatii care sa ne fie de ajutor.

Si acum legat de ce am facut eu: nu insist pe masurile de asepsie, ci pe protocolul de tratament:

* spalaturi cu solutie de clorhexidina apoi cu ser fiziologic,

* apoi prima luna am pus alternativ sulfadiazida de argint pentru efectul bacteriostatic si de curatare, cu unguent cu uree si insulina ( vaselina din baza acestuia are efectul emolient de care plaga uscata avea nevoie, ureea aduce lichidul din tesuturile adiacente si hidrateaza plaga pt a inmuia stratul de fibrina pt o mai buna curatare, iar insulina, fiind factor de crestere a ajutat la stimularea celulara a zonei ).

Desigur ca, fiind cavitara, introduceam cu o spatula de unica folosinta in cavitate produsul si introduceam o mesa din compresa sterila netesuta pt a nu rupe celulele de granulatie si care avea rolul de a mentine unguentul/crema in interior.

Zona din jurul plagii am protejat-o initial cu o crema pe baza de zinc pentru a nu se macera, dar ulterior vazand cat de uscata este am realizat ca nu era deloc necesar si am aplicat  si acolo unguentele care au hranit si hidratat pielea, ajutand astfel la o mai buna curatare.

Acoperirea o faceam tot cu comprese netesute, fiind atat de sensibila pielea si fixam cu un material de fixare foarte aerat, hipoalergenic pe suport de textil ( nu matase pentru ca nu permite respirarea pielii si nu hartie pentru ca, fiind o zona de flexie nu se patra 24 de ore pana la urmatorul pansament )

* Dupa ce a produs celule de granulatie si a inceput cavitatea sa se umple de tesut nou, am inceput sa pun alternativ un UNGUENT pe baza de acid hialuronic si colagen cu o crema ce are ca in compozitie sulfadiazida de aargint si acid hyaluronic si care imi confereau alternanta: hidratare – emoliere.

Sunt situatii in care alternanta mai multor produse are un efect extraordinar, cu mentiunea sa stim exact ce face acel produs si sa il punem in concordanta cu nevoile plagii in fiecare moment.

Pentru descrierea mai multor cazuri puteti accesa link-ul: Cazuri

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!