fbpx

Administrarea intravenoasa – Mitul emboliei gazoase

„Embolia gazoasa este o forma destul de rara de embolie. Ea poate fi provocata de intrarea accidentala de aer intr-un vas in cursul unei interventii chirurgicale (chirurgie cardiaca, pulmonara, neurochirurgie), in timpul unor interventii implicand circuitul sangvin (transfuzie masiva sub pompare, circulatie extracorporala) sau in decursul unor acte diagnostice sau terapeutice (angiografie, celioscopie, laparoscopie). Un caz deosebit de embolie gazoasa este cauzat de formarea de bule de gaz in vasele sangvine ca urmare a unei decompresii brutale (accidente de plonjare in apa, boala chesoanelor)” – Sursa: www.sfatulmedicului.ro

Am dat definitia si cauzele emboliei gazoase pentru a putea pleca in aceasta discutie  de la o explicatie medicala clara si de netagaduit.

Am deschis acest subiect pentru a incerca sa sensibilizez pe toata lumea legat de MINIMUL sau mai bine zis INEXISTENTUL risc de a face embolie gazoasa la o administrare intravenoasa sau intramusculara. Desi, multe manuale de tehnica medicala descriu la incidente si accidente acest lucru este total eronat. Eu personal nu am gasit nicaieri semnalat vreun caz de embolie gazoasa CLAR diagnosticat in urma vreunei administrari de acest fel.

Sa analizam logic si din punct de vedere fizic ce se intampla daca intr-un vas de sange intra o bula de aer: ca sa intelegem ce se intampla ar trebui sa stim ca densitatea sangelui este mult mai mare decat densitatea aerului, prin urmare acesta o va asimila imediat. Nu la fel se pune problema si cu solutiile uleiose, deoarece acestea avand densitatea mai mare decat a sangelui pot provoca embolie uleioasa foarte usor la administrarea pe vena. Asta e motivul pentru care solutiile uleioase nu se administreaza intravenos.

In cursuri de nursing am găsit astfel: solutiile hipotone si izotone se pot administra intravenos, dar cele hipertone doar intramuscular. ( Aici o rectificare adusa de o colega in comentarii, foarte bine-venita observatia – sunt solutii hipertone care se administreaza intravenos si nu intramuscular – vezi glucoza 33% ).

De asemenea, va rog sa fiti atenti ce se intampla daca la terminarea unei perfuzii nu oprim la timp robinetul perfuzorului? Toata lumea se isterizeaza nejustificat ca ar intra aer pe vena. Este ABSOLUT imposibil !!! De ce? Pentru ca asa cum spuneam aerul este mult mai usor ca sangele, iar in momentul cand lichidul care se introduce intravenos se apropie de sfarsit, sangele incepe sa reflueze pe tubul perfuzorului in sus pana cand se echilibreaza presiunile. Singura dauna care apare in acest caz: se compromite branula, daca perfuzia se face printr-o branula si sangele stagneaza pe ea mai mult de 8-12 minute ( timpul de coagulare ). In rest riscurile emboliei gazoase in aceasta situatie sunt MINIME ca sa nu spunc chiar inexistente, asta doar pentru ca nu am la baza decat documentarea facuta de mine si desigur aceasta e limitata.

Eu fac zilnic zeci de administrari intravenoase prin microperfuzor, vad bule infime care se strecoara pe tubuletul microperfuzorului, desigur ca daca bula este una mai consistenta detasez seringa si le scot prin aspirare, asta si pentru confortul psihic al pacientului, deoarece aceasta isterie a emboliei gazoase s-a generalizat, dar nu intotdeauna ar fi cazul sa fac acest lucru. Pentru a produce daune sistemic, ar fi nevoie de 100 mm cubi de aer sa ajunga tot odata intr-o zona vitala, ceea ce e utopic prin intermediul unei injectari, este posibil doar cu ajutorul unei “masini de pompare” cum descrie definitia.

Sper ca acest articol a fost suficient de util pentru a indeparta “sabia lui Damocles” de deasupra tuturor administrarilor intravenoase si intramusculare, nu e nevoie de spaime inutile care sa ne ingreuneze si mai mult munca de asistent medical, suficient de solicitanta.

Va rog faceti diferentiere intre: embolie gazoasa, embolie uleioasa si trombembolie !!!
Deja avem comentarii care releva confuzia !!!

ATENTIE: Acest articol nu isi propune sa desfiinteze protocolul de administrare al unei perfuzii prin care asistentul medical este invatat ca la pregatirea perfuziei TREBUIE scos TOT aerul de pe tubul perfuzorului si nici faptul ca la schimbarea unui flacon cu un altul nu ar trebui sa oprim in prealabil robinetul perfuzorului si sa ne asiguram ca nu intra aer in tubulatura. Evident ca TREBUIE sa fim cat se poate de atenti.

De asemenea, nu anulez prin acest articol faptul ca pacientul este perfuzat cel mai frecvent in decubit, iar mainile TREBUIE mentinute mai jos decat nivelul cordului. Sper din inima ca cei care fac astfel de manopere inteleg ca este NEVOIE de un drept de libera practica pentru efectuarea administrarilor injectabile, drept de libera practica dobandit prin parcurgerea unor ani de studii si sustinerea unui examen de atestare.

De asemenea, am convingerea ca cei care citesc acest material au inteles ca este un material oferit din experienta proprie si documentarea proprie de asistent medical ( la fel ca toate materialele din continutul acestui site ) si VA ROG sa il luati ca atare.

Pentru mai multe subiecte medicale puteti accea link-ul: Articole

 

Pentru detalii si inscriere la un seminar de invatare si exersare a punctiilor venoase cu Meda Talos, acceseaza imaginea de mai jos !

Punctia venoasa - Seminar recoltare sange

Pentru o discutie cu Meda Talos despre cazul tau, poti programa o ora, accesand imaginea de mai jos !

Seminar PRIVAT despre cazul TAU

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!