Povestiri medicale – Scoala de asistenti

Asistent medical Beca R. 👉 „Nu știu cum au fost alții, dar eu când am început postliceala sanitară, pe lângă faptul că am ajuns cumva „din greseala” să mă înscriu, mergând decisă să mă înscriu de fapt la asistent de  farmacie, îmi închipuiam că o să fie ceva gen „Grey’s Anatomy” și după cum bine știm toți, mare mi-a fost surpriza sa vad că e ceva total opus.

Nu mă plâng, am avut niste cadre didactice minunate și niște modele spre norocul meu, care ne-au insuflat dragostea față de meseria aceasta, care pe cât de grea pe atât de frumoasă este. Dar timpul alocat fiecărei materii este destul de puțin, plus una este teoria alta este practica… Drept este, cine vrea să învețe învață oriunde, și când îți dorești cauți din răsputeri să iei orice informație găsești.

Pe perioada practicii mi-am învins cele mai mari temeri și am ajuns exact pe secțiile de care îmi era teama, chirurgia și urgențele. Îmi amintesc și acum atacul de panica avut la prima injecție intramusculara…și stăteam cu seringa in mână îmi repetam exact definițiile și localizarea „cadranului”, unde nu vreau sa ajung și mă gândeam „o bag, sau mă dau la o parte?” Nu mai eram pe manechinul de cauciuc din sala de clasa…Dar din nou am dat de niste oameni dispuși să mă învete, să mă încurajeze și așa am ajuns sa iubesc secțiile astea doua. Am incercat sa asimilez că un burete orice informație și orice chicita vedeam la asistentele cu experiență.

Dar….meseria asta este o meserie ce evoluează continuu, o meserie in care trebuie sa cresti sau sa te dai la o parte, pentru că în orice zi pe mana ta poate să ajungă mama, tatăl tău, soțul, sau copiii…eu cel puțin, așa îmi fac meseria…cu gândul că omul din fața mea e unul de al meu….

După o perioadă de voluntariat, după încă ceva ani, am ajuns sa lucrez pe o secție de chirurgie, unde mi-am dat seama de faptul că am lacune destul de mari in ceea ce privește pansatul.

Pansam, știam ce să fac, mi s-au spus soluțiile, dar până la a înțelege de ce fac așa, țesutul, fazele de vindecare ale unei plăgi, de ce pun una, și nu alta era cale lungă… O data angajata nu mai sta nimeni să îți explice, iar în timpul școlii așa detaliat nu se baga nimeni, pentru că se presupune că o să vezi când îți alegi specialitatea pe care lucrezi…așa că e cumva un paradox…

Așa am ajuns sa caut mai multe informații, trebuia să știu… Desi lucrez cu o doamna doctor minunata, timpul nu îi permite să stea să dea „mura-n gura” și nici nu pot avea pretenție, timpul în care mie mi se despica firul in patru e timp luat de la pacient, iar el are nevoie mai mult de asta… Și așa din căutare în căutare ( sau din search în search, vorba romanului ) am ajuns întâi la grupul de Facebook al d-nei Meda Talos, ca apoi sa intru pe site.

Am stat o vreme și am urmărit clipurile gratuite și informația mi se părea minunată, explicată simplu, încât orice începător să priceapă…

… continuarea după ANUNȚUL de mai jos 👇👇👇

Scoala de asistenti

După o vreme am decis sa intru sa vad preturile unui abonament, voiam mai mult, mai multă informație, mai multa cunoaștere… Drept va spun că am intrat cu teama…adică abia ce începusem să iau și eu primele salarii și mă așteptam să trebuiască să dau jumate din el…. Toate cursurile costa… Ei bine, am intrat și a trebuit să citesc de câteva ori până să pricep că prețul e pe 6 luni și costă cât o ieșire în oraș sau 3 pachete de țigări….

Și prima noapte m-a prins ora 3 și încă nu eram sătulă, dar m-a trimis soțul la culcare că urma schimbul 1, când am aflat că de fapt am acces la toate materialele 6 luni, nu era nevoie sa le devorez pe loc 🤣🤣🤣🤣

Dar era atât de multă informație, atât de frumos explicată…și primul clip văzut era o arsura vindecata intr-un an…și mă uitam și nu îmi venea a crede… Adică informația asta, pentru mine era aur…

Am descoperit toate fazele de vindecare a unei plăgi, am descoperit ce sa fac, sau ce sa nu fac…explicat pas cu pas, inclusiv ce nu a mers bine, fara sa băgăm nici o mâță sub preș, fara sa ne ascundem, fara orgolii de „numai eu știu”…

Am descoperit variante accesibile pacienților, nu doar pansamente minune de mii de lei… Și vreau să vă zic că funcționează… Desi suna aiurea, dar abia așteptam primul pacient sa pot incerca…și a mers… Tot ce am aplicat a funcționat la modul magic…

Am decis ca m-ar ajuta pe lângă toate studiile de caz văzute și un webinar și a fost decizia cea mai buna.

Și dacă tot vorbeam de orgolii, sa revin la ele…că și egoiță al meu mai face scandal…🤣🤣🤣 Nu am acordat atenție clipurilor de montare a branulei…adică eu pot, eu pun branula din prima, rareori a doua încercare, fara nici o falsă modestie….ei na, mare mi-a fost mirarea când într-o noapte fara somn la ora 1 am descoperit că de fapt mai am ce învața….

Și am luat la rand clipurile… Și brusc și dintr-o dată am găsit metode de a mă mișca mai repede, mai precis și cu mai multă finețe…așa că și ce credeam că stăpânesc, de fapt mai era de perfecționat…dar cum ziceam, sunt om și câteodata și pe mine mă bate orgoliul 🤣🤣🤣 Așa că mi-am înghiți toată ideea de a mă crede bună și următorul curs cumpărat o sa fie cel de montarea branulei…pentru că degeaba o nimeresc daca nu o înțeleg….

Clipurile despre administrarea substanțelor nici nu are rost sa mai zic, acolo era clar că trebuie să aprofundez, să cunosc, să știu ce cu ce merge combinat și care nu se „pupă” înainte de a-mi precipita in seringa…. Cateodata nici prospectele nu sunt complete și chiar daca le citesc, nu are de unde visa producătorul schema terapeutica care e schema terapeutica data de fiecare medic, care uneori îți vine schițată ce cu ce sa combini și alteori primești denumirile și atât.

Eu mi-am propus sa cresc constant, să aflu cat de mult este posibil. Imi iubesc meseria și a fost o alegere sa fac asta…așa că o să încerc să mă perfectionez continuu, iar pentru mine site-ul, seminariile sunt o sursa de informații extraordinară, cu aplicabilitate, pentru că până la urmă asta este important…aplicabilitatea pe care o informație o are, degeaba teoretic merge într-un fel pentru că de cele mai multe ori în practică trebuie sa ne adaptam la o multime de factori care în teorie nu sunt puși în calcul.

Așa că nu pot zice decâ mulțumesc! Și sper ca râul asta de informație să curgă continuu și la fel de limpede și abundent că până acum.”

Update 2025: ( din perspectiva mea )

Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să-ți schimbi cariera la 38 de ani și să te arunci cu capul înainte în lumea asistenței medicale, crezând că vei trăi scene demne de „Grey’s Anatomy”? Ei bine, exact asta am făcut eu. M-am înscris la Școala Postliceală Sanitară „Ocrotirea”, convinsă că voi deveni următoarea Meredith Grey. Spoiler alert: realitatea a fost mai degrabă un episod din „Mr. Bean”.

În prima zi, îmbrăcată în halatul meu alb imaculat și cu un zâmbet de începător naiv, am pășit în clasă așteptându-mă la aplauze și la o coloană sonoră dramatică. În schimb, am fost întâmpinată de doamna profesor Cornelia Muresan, o femeie cu o privire care putea tăia prin oțel și un simț al umorului mai ascuțit decât un bisturiu. „Bună dimineața, viitori eroi ai spitalelor! Sper că v-ați adus simțul umorului și o doză sănătoasă de cafea, pentru că veți avea nevoie de ambele!”, ne-a spus ea, cu un zâmbet enigmatic care promitea atât cunoștințe, cât și… provocări.

Noi, proaspeții recruți, ne imaginam că vom învăța să salvăm vieți cu gesturi dramatice și replici memorabile, exact ca în serialele TV. Realitatea ne-a lovit mai tare decât o ușă de spital în față când am petrecut ore întregi învățând arta esențială a… făcutului de paturi. Da, ați auzit bine. Se pare că un pat bine făcut este primul pas către vindecare. Cine ar fi crezut? „Un pat cu cute este ca un diagnostic greșit: inacceptabil!”, ne spunea doamna Mureșan, în timp ce noi ne luptam cu cearșafurile rebele, gândindu-ne în secret că poate am greșit cariera și ar fi trebuit să devenim decoratori de interioare.

Apoi a venit momentul mult așteptat: prima noastră încercare de a lua tensiunea arterială. Cu stetoscoapele atârnându-ne stângaci în jurul gâtului și cu fețele pline de o concentrare demnă de un examen final, ne-am apropiat de colegi, încercând să părem profesioniști. După câteva minute de tăcere intensă, unul dintre colegi a exclamat triumfător: „Cred că ai tensiunea 250 cu 180!” Doamna Mureșan a izbucnit în râs și ne-a explicat răbdătoare că, dacă ar fi fost adevărat, colegul nostru ar fi fost deja un caz pentru urgențe… sau pentru morgă.

Pe măsură ce anii de studiu au trecut, am învățat că asistența medicală nu înseamnă doar gesturi eroice și momente demne de Oscar, ci și multă răbdare, empatie și, desigur, un simț al umorului bine dezvoltat. Am descoperit că, deși nu toate zilele sunt pline de acțiune, fiecare interacțiune cu un pacient este o oportunitate de a face o diferență, chiar dacă asta înseamnă doar să le explici pentru a mia oară că nu, antibioticele nu sunt eficiente împotriva răcelii comune.

După absolvire, am început să lucrez la Policlinica Grigorescu din Cluj-Napoca, unde am avut ocazia să aplic tot ce am învățat și să acumulez experiențe noi. Fiecare zi aducea provocări și situații neașteptate, dar și momente de satisfacție și împlinire. De exemplu, cine ar fi crezut că a convinge un pacient să-și ia medicamentele poate fi mai dificil decât a face un copil să mănânce broccoli?

Privind în urmă, îmi dau seama că, deși drumul nu a fost întotdeauna ușor, a fost plin de lecții valoroase și momente de neuitat. Și, cel mai important, am învățat că, indiferent de vârstă, este întotdeauna momentul potrivit să-ți urmezi pasiunea și să faci o schimbare pozitivă în viața ta. Așadar, dacă te gândești să-ți schimbi cariera sau să urmezi o nouă pasiune, nu lăsa nimic să te oprească. Viața este prea scurtă pentru a nu râde de propriile greșeli și pentru a nu transforma fiecare eșec într-o poveste amuzantă de spus la petreceri.

👉 Pentru mai multe subiecte medicale puteti accea link-ul: Articole

Discleimer

Informațiile disponibile pe acest site (text, video, imagini) au exclusiv rol educațional și informativ. Ele nu constituie și nu pot fi interpretate ca sfat medical, diagnostic, tratament, indicație terapeutică sau protocol profesional.

Pentru orice problemă medicală, simptom sau decizie privind îngrijirea unui pacient, este necesară consultarea unui medic sau a unui profesionist autorizat.

Materialele prezentate pe acest site nu reprezintă formare profesională oficială și nu substituie ghidurile, protocoalele sau procedurile medicale oficiale. Conținutul reflectă experiența educațională și practică a unui asistent medical instructor și are rol exclusiv informativ.

Simulatoarele și kiturile de practică prezentate pe site au exclusiv rol didactic și sunt destinate exersării procedurilor medicale în scop educațional.

Informațiile prezentate nu trebuie utilizate pentru realizarea procedurilor medicale asupra unei persoane reale fără pregătirea profesională corespunzătoare și fără respectarea protocoalelor și reglementărilor aplicabile.

Utilizarea informațiilor de pe acest site se face pe propria responsabilitate.

Prezentările de caz sunt modificate și anonimizate, iar orice asemănare cu persoane, situații sau evenimente reale este pur întâmplătoare. Conținutul respectă principiile protecției datelor personale și protejează identitatea pacienților.