Testarea alergologica – Injectii

✅🔴👉 Pentru ca am vazut la una din postarile de pe grupul Asistenti Medicali – Manopere, Cazuri, Tehnici o gramada de comentarii cu informatii care nu mai sunt actuale, unele care nici nu au fost vreodata, fiind complet eronate, vreau sa explic ceea ce am aflat eu in ultimii doi ani, cautand mereu sa imi actualizez informatia pentru voi.

🔴➡️ Acest subiect este disponibil atat in format TEXT cat si VIDEO. Pentru vizualizarea clipului accesati butonul PLAY din imaginea de mai jos. 👇👇👇 Pentru continuarea citirii articolului text derulati peste imaginea clipului 👇👇👇

👉 testarea la substante se face doar de catre alergolog si doar daca pacientul se stie cu alergii in antecedente sau daca e polialergic👉 medicul alergolog va face o anamneza pe baza careia va stabili:
➡️ gradul de risc
➡️ necesitatea testarii si
➡️ sub ce forma va face aceasta testare

👉 daca pacientul nu se stie cu alergii, iar substanta care necesita a fi administrata, conform indicatiilor date de producator, intr-un mediu cu echipament si personal instruit pentru asigurarea suportului de viata in caz de soc anafilactic, atunci aceasta se va face STRICT intr-un astfel de mediu

👉 aceste substante cu inalt risc de inducere a socului anafilactic, au in RCP-ul produsului atentionari speciale date de producator ( o astfel de substanta de exemplu ar fi fierul injectabil ) 

👉 daca ar fi permisa testarea, ati gasi in prospectele acestea “a se testa substanta in prealabil de catre asistent”, insa nu cred ca ati vazut asa ceva in nici un prospect destinat cadrelor medicale

👉 de-aceea, inaintea administrarii oricarei substante se ia RCP-ul produsului si se citeste OBLIGATORIU ( acesta este prospectul pentru cadrele medicale si nu cel pentru pacient care se afla in cutia produsului )

… continuarea după ANUNȚUL de mai jos 👇👇👇

👉 nu se mai face acest tip de testare, adica testarea intradermica de catre asistent pentru ca au fost nenumarate cazuri de socuri alergice la pacienti testati cu rezultat negativ, socuri aparute la a doua sau a n-a administrare

👉 astfel ca s-au facut studii si s-a constatat ca la prima intrare in contact cu o substanta alergena, organismul uman NU reactioneaza, el doar incepe sa initieze raspunsul imun la contactul cu aceasta, adica incepe sa dezvolte anticorpi impotriva alergenului cu care a intrat in contact

👉 cand se face testarea ID la substanta obtinem rezultat negativ, iar in 24-72 de ore dupa ce titru de anticorpi a crescut, iar pacientul intra din nou in contact cu substanta ( adica la urmatoarele administrari ) face socul anafilactic pentru ca deja numarul anticorpilor din sange este atat de crescut incat induce acest soc

👉 aceste reactii difera de la individ la individ in functie de statusul imnunitar si de gradul de alergizare: unii reactioneaza imediat, altii dupa o zi altii dupa n zile 

👉 de asemenea, am vazut scris in comentarii pe grup, ca trebuie sa avem asupra noastra adrenalina sa administram: ATENTIE la manoperele pe care avem voie sa le facem: aceasta nu este o manopera nici autonoma si nici delegata, este una delegata cu prezenta obligatorie a medicului

👉 adica daca tu ca asistent ai un pacient care ti-a facut soc anafilactic si ii administrezi adrenalina ( presupunand ca stii cum si cat se administreaza ), iar pacientul tau moare cu toata adrenalina administrata, esti bun de puscarie in acel moment pentru ca NU aveai permisiunea sa faci aceasta

👉 daca esti cumva si ACASA sau intr-o institutie fara dotari pentru suport de viata si ai facut o administrare cu risc este si mai dramatic 

👉 daca totusi ai un pacient polialergic si e nevoie sa faci administrari riscante ACASA sau in cabinete fara echipament, solutia este alta 👉 o gasiti in articolul despre administrarea epinefrinei aici: Administrarea epinefrinei in soc anafilactic

Update azi 24.01.24 în urma postării acestui articol pe grupul de asistenți medicali pe care îl administrez, unde am primit următorul comentariu care merită menționat aici:

Ionela Rădoi

👉 Pentru mai multe subiecte medicale puteti accea link-ul: Articole

Update 2025 ( varianta structurata )

🎯 TESTAREA ALERGOLOGICĂ de către asistentul medical? E ISTORIE.

🔍 În ultimii ani, protocoalele medicale naționale și internaționale s-au actualizat semnificativ, mai ales în ceea ce privește testarea alergologică. Dacă și tu ai auzit de „testul pe antebraț” făcut rapid de un asistent medical la patul pacientului, e timpul să știi că această practică NU mai este recomandată.

🟥 1. Cine poate efectua testarea alergologică?
➡️ Doar medicul alergolog, într-un centru specializat, cu personal pregătit să intervină în caz de reacții severe.
📌 Asistenții medicali NU mai au competența de a face testări la patul bolnavului, mai ales în cazul pacienților cu antecedente de șoc anafilactic sau reacții alergice severe.

🟧 2. De ce s-a schimbat această practică?
📌 Pentru că organismul poate dezvolta anticorpi IgE după prima expunere, ceea ce înseamnă că:

• ✅ un test negativ NU garantează lipsa unei reacții severe la o administrare ulterioară.

• ✅ Poți tolera un antibiotic de 100 de ori, dar la a 101-a administrare să faci șoc anafilactic.

🟨 3. Ce riscuri implică testarea necorespunzătoare?

• Șoc anafilactic.

• Edem Quincke.

• Reacții urticariene severe.
  ⚠️ Acestea pot apărea la orice moment, chiar dacă pacientul nu are antecedente clare de alergii.

🟩 4. Ce trebuie să facem, ca profesioniști? ✅ Să respectăm protocoalele actuale.
✅ Să consultăm RCP-ul produsului.
✅ Să ne asigurăm că există trusă de urgență la fiecare administrare injectabilă.
✅ Să nu confundăm reacțiile adverse cu reacțiile alergice reale.

💬 COMPLETARE ESENȚIALĂ – Dr. Ionela Rădoi, medic specialist alergologie:

„Bună seara! În calitate de medic, susțin ceea ce afirmă doamna Meda în această postare și vin cu următoarele clarificări:”

🟦 1. Când se impune testarea la antibiotic?
🔹 Când pacientul a avut o reacție alergică la un antibiotic din aceeași clasă, iar antibiograma arată că acel antibiotic este singura opțiune eficientă.

🟪 2. Când NU facem testarea?
🔹 Când pacientul:

• nu are istoric de alergii la acea clasă

• primește antibioticul pentru prima dată

🟫 3. De ce nu testăm la prima administrare?
🔹 Alergiile imediate sunt mediate IgE și presupun o expunere anterioară.
🔹 Reacțiile alergice pot apărea oricând în viață, chiar după administrări repetate fără probleme.

🔵 4. Clarificare importantă:
Nu toate reacțiile sunt alergii:

• 🔸 „Red Man Syndrome” după administrarea rapidă de vancomicină NU e alergie.

• 🔸 Erupțiile după aminopeniciline la pacienți cu mononucleoză NU indică alergie.

„Tot ce am scris mai sus se regăsește în protocoalele din România și cele internaționale. Medicina evoluează, iar noi avem datoria să învățăm continuu și să ținem pasul cu știința. Sper că acest comentariu v-a fost de folos. O seară frumoasă!”

📣 În concluzie:
🛑 Testarea alergologică NU mai este un gest de rutină.
👩‍⚕️ Se face doar de alergolog, în centre specializate.
✅ Respectarea protocoalelor salvează vieți.

ATENȚIE:

Informațiile disponibile pe acest site (text, video, imagini) au exclusiv rol educațional și informativ. Ele nu constituie și nu pot fi interpretate ca sfat medical, diagnostic, tratament, indicație terapeutică sau protocol profesional.

Pentru orice problemă medicală, simptom sau decizie privind îngrijirea, consultați obligatoriu un medic sau un profesionist autorizat.

Materialele prezentate nu reprezintă formare profesională, nu substituie ghidurile, protocoalele sau procedurile oficiale și nu pot fi utilizate în practica medicală asupra unei persoane reale.

Prezentările de caz sunt modificate și anonimizate, iar orice asemănare cu persoane, situații sau evenimente reale este pur întâmplătoare.