Lecția 1 – Recapitulare

✅ În ce situații se mai utilizează injecția intradermică azi?

✅ Cine testează pacientul înainte de administrarea unei substanțe și care pacienți sunt testați alergologic?

✅ De ce nu se mai face testarea alergologică prin injectare intradermică?

✅ Ce materiale se folosesc pentru această injecție intradermică ? 

✅ Care este zona de elecție? 

✅ Cum pregătești materialele? 

✅ Cum pregătești zona pentru injecție? 

✅ Cum decapișonezi acul seringii? 

✅ Cum fixezi tegumentul? 

✅ Cum execuți puncționarea?  

✅ Cum injectezi soluția? 

✅ Ce cantitate de substanță se injectează? 

✅ Ce faci imediat după extragerea acului?

✅ Ce urmărești după executarea injecției și cum finalizezi procedura? 

Lecția 2 – Recapitulare

✅ Ce substanțe și ce cantități maxime se administrează prin injecție subcutanata? 

✅ Care sunt TOATE zonele de elecție pentru această injecție și în funcție de ce anume alegem zona de elecție? 

✅ Cum se admnistrează adrenalină, cine are autorizarea să o administreze și care este legislația care reglementează acest lucru? 

✅ Ce materiale se folosesc pentru această injecție subcutanată?

✅ Cum alegem unghiul de penetrare și în funcție de ce anume se alege acesta? 

✅ Cum pregătești materialele? 

✅ Cum pregătești zona pentru injecție? 

✅ Cum decapișonezi acul seringii?

✅ Cum fixezi tegumentul? 

✅ Cum execuți puncționarea?  

✅ Cum injectezi soluția? 

✅ Ce faci imediat după extragerea acului? 

✅ Ce urmărești după executarea injecției și cum finalizezi procedura? 

✅ Ce accidente se pot întâmpla în cazul administrării anticoagulantelor și cum intervii imediat, dar la 24 de ore după incident? 

Lecția 3 – Recapitulare

✅ Când se recomandă această procedură? 

✅ Care sunt TOATE zonele de elecție pentru această injecție și cum le idențificăm pe fiecare? 

✅ În funcție de ce anume alegem o anumită zonă de elecție și ce cantități maxime și minime se administrează pentru fiecare zonă? 

✅ Care sunt materialele necesare pentru această administrare intramusculară?

✅ Cum alegem acele și în funcție de ce anume? 

✅ Care sunt tipurile de substanțe care se administrează prin injecția intramusculară?

✅ Ce tipuri de substanțe evităm în mod imperios a le administra pacienților anticoagulați?

✅ Ce tipuri de incompatibilități de substanțe cunoști, cum te informezi despre compatibilitatea substanțelor și cum gestionezi o administrare cu substanțe multiple. Dă-ne un exemplu: cum procedezi în cazul a 3 substanțe incompatibile? 

✅ Când și cum se face dizolvarea / reconstituirea substanțelor pentru injecția intramusculară? )

✅ Când este necesar să faci diluția unei substanțe la administrarea intramusculară. Dă-ne un exemplu.

✅ Cum pregătim tegumentul și cum colaborăm cu pacientul la această injecție?  

✅ Când execuți în mod excepțional această procedură la pacientul anticoagulat și ce aspecte vei lua în calcul pentru a evita accidentele? 

✅ Cum pregătești pacientul psihic?

✅ De ce sunt importante discuțiile legate de: alergii, eventualele boli asociate, medicamente și cum gestionezi situația în funcție de răspunsurile lui? 

✅ Cum pregătești pacientul fizic? În funcție de ce anume poziționăm pacientul?

✅ Cum execuți administrarea intramusculară simplă ținând cont de următoarele aspecte? 

• când anume alegi acest tip de injecție

• cum pregătești materialele

• cum prepari soluții de injectat și cum ți le pregătești în seringă

• cum pregătești zona de elecție

• cum decapișonezi acul

• cum ții seringa în mână

• cum pregătești tegumentul

• cum faci înțeparea colaborând cu pacientul

• cum te asiguri că nu te afli într-un vas de sânge și ce faci dacă se întâmplă asta

• cum execuți injectarea și în ce perioadă de timp

• cum finalizăm injectarea și cum extragem acul

• cum aplicăm plasturele post-puncționare și cât timp facem staza

• ce facem în finalul procedurii

✅ Cum execuți administrarea intramusculară în Z ținând cont de următoarele aspecte?

• când anume alegi acest tip de injecție

• cum prepari soluții de injectat și cum ți le pregătești în seringă

• cum pregătești zona de elecție

• cum decapișonezi acul

• cum ții seringa în mână

• cum pregătești tegumentul

• cum faci înțeparea colaborând cu pacientul

• cum te asiguri că nu te afli într-un vas de sânge și ce faci dacă se întâmplă asta

• cum execuți injectarea și în ce perioadă de timp

• cum finalizăm injectarea și cum extragem acul, motivează de ce este diferit față de injecția IM simplă

• cum aplicăm plasturele post-puncționare și cât timp facem staza

• ce facem în finalul procedurii

✅ Cum execuți administrarea intramusculară cu schimbarea poziției acului ținând cont de următoarele aspecte?

• când anume alegi acest tip de injecție

• cum prepari soluțiile de injectat și cum ți le pregătești în seringi diferite

• cum pregătești zona de elecție

• cum decapișonezi acul

• cum ții seringa în mână

• cum pregătești tegumentul

• cum faci înțeparea colaborând cu pacientul și de ce alegi un unghi diferit față de celelalte două tipuri de injectări

• cum te asiguri că nu te afli într-un vas de sânge și ce faci dacă se întâmplă asta

• cum execuți injectarea și în ce perioadă de timp

• cum schimbi poziția acului

• cum detașezi și reatașezi următoarea seringă

• cum finalizăm injectarea și cum extragem acul, motivează de ce este diferit față de injecția IM simplă

• cum aplicăm plasturele post-puncționare și cât timp facem staza

• ce facem în finalul procedurii

✅ Ce accidente și incidente se pot întâmpla? 

Lecția 4 – Recapitulare

✅ În ce scop putem folosi puncția venoasă cu ac și seringă, dar cea anatomic pe ac?

✅ Ce spun protocoalele legat de aceste tipuri de puncții corelate cu scopul lor?

✅ Ce materiale folosim și ce alegeri facem pentru o bună reușită? Atinge următoarele subiecte:

• mănușile – ce tipuri sunt, pe cine protejează ele și în ce fel?

• seringile – ce tipuri de seringi avem și care este mai bună pentru administrarea IV?

• acele – ce calitate si dimensiuni au aceste ace și de ce nu injectăm cu acul care este atașat la o seringă?

• garourile – cel tipuri de garouri sunt și care este mai util și în ce situație?

• tampoanele pentru aseptizare – cu ce substanțe se face aseptizarea și cum alegem acestea în funcție de situație?

• plasturii post-puncționare – ce se întâmplă dacă pui vată cu leucoplast?

• vacutainerele – daca e vorba de recoltare cum calculăm cantitatea minimă și cea maximă de sânge pe care o recoltăm? Care este ordinea vacutainerelor și cine ne spune care e aceastpă ordine?

• flacoanele de substante pentru injectat – cum facem dizolvarea într-un flacon a unei pulberi fără a pierde substanța și ce se întâmplă în acel falcon din punct de vedere fizic?

• serul fiziologic sau apa pentru preparat injectabile – când folosim una și când alta. Ce facem cand din acelasi flacon de solvent se administreaza la mai multi pacienti?

• tăvița renală – unde se poziționează față de pacient și de ce e necesară?

• sacii pentru produse cu risc biologic si recipientul pentru înțepătoare și ce facem cu ele după procedură?

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de recoltarea sângelui cu seringa și exemplifică unde este cazul conform sugestiilor de mai jos:

• De ce nu pregătesc materialele și nu îmbrac mănușile de la început așa cum menționează manualul?

• Cum procedez dacă pacientul este supraponderal și nu se vede vena, chiar dacă se simte, cum fac ca să nu mai palpez încă o dată după aseptizare și totuși să știu care este punctul exact de înțepare? 

• Cum fac stabilirea metodei de puncționare ( metoda cu ac si seringa ) și în funcție de ce parametri fac acastă alegere? 

• Care este momentul optim pentru îmbrăcarea mănușilor și de ce? 

• Care sunt momentele în care se poate produce spargerea venei pe parcursul acestei proceduri și de ce? 

• Cum scot capișonul acului și de ce? 

• Care este momentul optim pentru strângerea garoului în funcție de scopul procedurii și de ce? 

• Cum fixez mâna pacientului și vena și de ce? 

• Cum țin seringa în mână, cum și cu ce deget mă sprijin de pacient și de ce?

• În ce unghi aleg să intru și de ce?

• Cât avansez cu acul pe venă și cu ce deget fixez seringa pentru a putea executa aspirarea sângelui? 

• Cât de mare e presiunea policelui pe seringă și de ce? 

• Cu ce mână deshid garoul, când îl desfac de tot și când doar îl destrang și de ce? 

• Cum fac aspirarea și de ce? Ce se poate întâmpla dacă nu o fac corect? 

• Cu ce mână aplic tamponul post-puncționare și cum extrag seringa din venă și de ce? 

• Cât este necesară staza în funcție de pacient, cât timp faci tu și când îl lași pe pacient? 

• Cum fac transferul sângelui în vacutainer dacă nu ai un Device BD blood transfer și de ce? 

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de administrarea cu seringa și exemplifică unde este cazul conform sugestiilor de mai jos:

• De ce nu pregătesc materialele și nu îmbrac mănușile de la început așa cum menționează manualul? 

• Cum procedez dacă pacientul este supraponderal și nu se vede vena, chiar dacă se simte, cum fac ca să nu mai palpez încă o dată după aseptizare și totuși să știu care este punctul exact de înțepare? 

• Cum fac stabilirea metodei de puncționare ( metoda cu ac si seringa ) și în funcție de ce parametri fac acastă alegere?

• Care este momentul optim pentru îmbrăcarea mănușilor și de ce? 

• Care sunt momentele în care se poate produce spargerea venei pe parcursul acestei proceduri și de ce? 

• Cum scot capișonul acului și de ce? 

• Care este momentul optim pentru strângerea garoului în funcție de scopul procedurii și de ce? 

• Cum fixez mâna pacientului și vena și de ce? 

• Cum țin seringa în mână, cum și cu ce deget mă sprijin de pacient și de ce?

• În ce unghi aleg să intru și de ce? 

• Cât avansez cu acul pe venă și cu ce deget fixez seringa pentru a putea injectarea cu ac si seringă? 

• Cât de mare e presiunea policelui pe seringă și de ce? 

• Cu ce mână deshid garoul, când îl desfac de tot și când doar îl destrang și de ce? 

• Cât de lent fac injectarea? Ce se poate întâmpla dacă nu o fac corect? 

• Cu ce mână aplic tamponul post-puncționare și cum extrag seringa din venă și de ce? 

• Cât este necesară staza în funcție de pacient, cât timp faci tu și când îl lași pe pacient? 

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de ambele proceduri și exemplifică unde este cazul conform sugestiilor de mai jos:

• Care sunt vacutainerele de hematologie, biochimie, coagulare și ce conțin fiecare? Dă exemplu de câteva analize medicale care se recoltează pe fiecare dintre acestea.

• Ce înseamnă vene colabate și cum intervenim? Spune trucurile pe care le-ai învățat cu privire la vizualizarea și marcarea venelor 

• Care sunt cele 3 clase de vene și în ce ordine le alegem? 

• Cum fixăm vena înainte de puncționare și în funcție de ce faci această alegere? 

• În ce situații se mai alege azi recoltarea de sânge anatomic pe ac? 

• De unde te informezi legat de compatibilitatea substanțelor injectabile?

• Ce înseamnă formularea “nu se cunosc interacțiuni” și cum injectezi o două substanțe care au o astfel de mențiuni la secțiunea Interacțiuni? 

• Care sunt cantitățile de sânge minim acceptate în vacutainerele uzuale?

• De ce calculezi minimul și maximul necesar în vacutainere înainte de o recoltare de sânge cu seringa și ac? Exemplifică cu 3 vacutainere: biochimie, hematologie și coagulare 

• Ce înseamnă probă de sânge coagulată vs hemolizată? 

• Ce cauze de respingere a probelor cunoști? 

• Ce faci în caz de șoc anafilactic? Administrezi sau nu adrenalină? Ce spun protocoalele cu privire la conduita în acest caz? 

• De câte vacutainere avem nevoie la o recoltare de sânge? De unde afli aspectele importante cu privire la numărul acestora? 

• Care este diferența între embolia gazoasă și cea uleioasă și când se pot întâmpla aceste două tipuri de accidente? 

• Cum pregătim pacientul înainte de recoltare sânge și cum îi acordăm îngrijirile după efectuarea procedurii? 

Lecția 5 – Recapitulare

✅ În ce scop putem folosi puncția venoasă cu ac și holder?

✅ Ce spun protocoalele legat de acest tip de puncție corelat cu scopul ei?

✅ Ce materiale folosim și ce alegeri facem pentru o bună reușită? Atinge următoarele subiecte:

• mănușile – ce tipuri sunt, pe cine protejează ele și în ce fel?

• acele – ce calitate si dimensiuni au aceste ace?

• garourile – cel tipuri de garouri sunt și care este mai util și în ce situație?

• tampoanele pentru aseptizare – cu ce substanțe se face aseptizarea și cum alegem acestea în funcție de situație?

• plasturii post-puncționare – ce se întâmplă dacă pui vată cu leucoplast?

• vacutainerele –  Care este ordinea vacutainerelor și cine ne spune care e această ordine?

• tăvița renală – unde se poziționează față de pacient și de ce e necesară?

• sacii pentru produse cu risc biologic si recipientul pentru înțepătoare și ce facem cu ele după procedură?

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de recoltarea sângelui cu ac și holder exemplifică unde este cazul conform sugestiilor de mai jos:

• De ce nu pregătesc materialele și nu îmbrac mănușile de la început așa cum menționează manualul?

• Cum procedez dacă pacientul este supraponderal și nu se vede vena, chiar dacă se simte, cum fac ca să nu mai palpez încă o dată după aseptizare și totuși să știu care este punctul exact de înțepare?

• Cum fac stabilirea metodei de puncționare ( metoda cu ac si holder ) și în funcție de ce parametri fac acastă alegere?

• Care este momentul optim pentru îmbrăcarea mănușilor și de ce?

• Care sunt momentele în care se poate produce spargerea venei pe parcursul acestei proceduri și de ce?

• Cum scot capișonul acului și de ce?

• Care este momentul optim pentru strângerea garoului în timpul recoltării de sânge cu ac și holder și de ce este important să îl eliberezi la momentul potrivit?

• Cum fixez mâna pacientului și vena în cadrul recoltării cu ac și holder pentru a asigura o puncție corectă și stabilă?

• În ce unghi aleg să introduc acul în venă folosind holderul și de ce este important să mențin acest unghi pentru o recoltare eficientă?

• Cât avansez cu acul în venă atunci când folosesc holderul și cum îmi mențin stabilitatea pentru a facilita aspirarea sângelui?

• Cu ce mână desfac garoul în timpul recoltării de sânge cu holder și când îl eliberez complet sau parțial în funcție de necesitățile procedurii?

• Cum fac atașarea vacutainerelor la holder și ce se poate întâmpla dacă nu le aplic corect?

• Cu ce mână aplic tamponul post-puncționare și cum extrag acul din venă la finalul recoltării cu holder și de ce este important să efectuez această procedură corect?

• Cât timp trebuie menținută staza în funcție de bolile asociate ale pacientului când este indicat să las pacientul să continue monitorizarea post-recoltare?

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de recoltarea sângelui in sistem vacutainer:

• Care sunt vacutainerele de hematologie, biochimie, coagulare și ce conțin fiecare?

• Ce înseamnă vene colabate și cum intervenim? Spune trucurile pe care le-ai învățat cu privire la vizualizarea și marcarea venelor

• Care sunt cele 3 clase de vene și în ce ordine le alegem?

• Cum fixăm vena înainte de puncționare și în funcție de ce faci această alegere?

• Ce înseamnă probă de sânge coagulată vs hemolizată?

• Ce cauze de respingere a probelor cunoști?

• De câte vacutainere avem nevoie la o recoltare de sânge? De unde afli aspectele importante cu privire la numărul acestora?

• Cum pregătim pacientul înainte de recoltare sânge și cum îi acordăm îngrijirile după efectuarea procedurii?

• Care sunt avantajele utilizării acului și holderului față de alte metode de recoltare și de ce ar fi preferat în anumite situații?

• Cum se manipulează corect vacutainerele pentru a preveni hemoliza sângelui recoltat și de ce este important acest lucru?

• De ce este important să respecți ordinea specifică a vacutainerelor în timpul recoltării multiple și care este această ordine?

• Cum gestionezi situația în care fluxul de sânge este insuficient după puncționare? Care sunt pașii corecți de urmat?

• Cum previi formarea de hematoame în timpul și după recoltarea cu ac și holder?

• Căror tipuri de pacienți li se recomandă utilizarea metodei de recoltare cu ac și holder și de ce?

• Este recomandată utilizarea tehnicii de recoltare cu ac și holder la pacienții cu vene fragile sau colabate?

• Cum pregătim pacientul înainte de recoltare sânge și cum îi acordăm îngrijirile după efectuarea procedurii?

Lecția 6 – Recapitulare

✅ În ce scop putem folosi puncția venoasă cu fluturaș și holder?

✅ Ce materiale folosim și ce alegeri facem pentru o bună reușită? Atinge următoarele subiecte:

• mănușile – ce tipuri sunt, pe cine protejează ele și în ce fel?

• fluturașii – ce calitate si dimensiuni au aceste ace?

• holder – cum se folosește

• garourile – cel tipuri de garouri sunt și care este mai util și în ce situație?

• tampoanele pentru aseptizare – cu ce substanțe se face aseptizarea și cum alegem acestea în funcție de situație?

• plasturii post-puncționare – ce se întâmplă dacă pui vată cu leucoplast?

• vacutainerele –  Care este ordinea vacutainerelor și cine ne spune care e această ordine?

• tăvița renală – unde se poziționează față de pacient și de ce e necesară?

• sacii pentru produse cu risc biologic si recipientul pentru înțepătoare și ce facem cu ele după procedură?

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de recoltarea sângelui cu ac și holder exemplifică unde este cazul conform sugestiilor de mai jos:

• De ce nu pregătesc materialele și nu îmbrac mănușile de la început așa cum menționează manualul?

• Cum procedez dacă pacientul este supraponderal și nu se vede vena, chiar dacă se simte, cum fac ca să nu mai palpez încă o dată după aseptizare și totuși să știu care este punctul exact de înțepare?

• Cum fac stabilirea metodei de puncționare ( metoda cu ac si holder ) și în funcție de ce parametri fac acastă alegere?

• Care este momentul optim pentru îmbrăcarea mănușilor și de ce?

• Care sunt momentele în care se poate produce spargerea venei pe parcursul acestei proceduri și de ce?

• Cum scot capișonul acului și de ce?

• Care este momentul optim pentru strângerea garoului în timpul recoltării de sânge cu ac și holder și de ce este important să îl eliberezi la momentul potrivit?

• Cum fixez mâna pacientului și vena în cadrul recoltării cu ac și holder pentru a asigura o puncție corectă și stabilă?

• În ce unghi aleg să introduc acul în venă folosind fluturașul și de ce este important să mențin acest unghi pentru o recoltare eficientă?

• Cât avansez cu acul în venă atunci când folosesc fluturașul și cum mențin stabilitatea acestuia pentru a facilita aspirarea sângelui?

• Cu ce mână desfac garoul în timpul recoltării de sânge cu fluturaș și holder și când îl eliberez complet sau parțial în funcție de necesitățile procedurii?

• Cum fac atașarea vacutainerelor la holder și ce se poate întâmpla dacă nu le aplic corect?

• Ce metode știi pentru a respecta ordinea vacutainerelor dată de producătorul acestora, corelată cu umplerea completă a acestora, ținând cont de aerul aspirat de pe furtunel?

• când încep inversiile vacutainerelor pentru omogenizarea sângelui cu anticoagulantul, la această metodă de recoltare?

• Cu ce mână aplic tamponul post-puncționare și cum extrag acul din venă la finalul recoltării cu holder și de ce este important să efectuez această procedură corect?

• Cât timp trebuie menținută staza în funcție de bolile asociate ale pacientului când este indicat să las pacientul să continue monitorizarea post-recoltare?

✅ Răspunde la următoarele întrebări legate de recoltarea sângelui in sistem vacutainer:

• Care sunt vacutainerele de hematologie, biochimie, coagulare și ce conțin fiecare?

• Ce înseamnă vene colabate și cum intervenim? Spune trucurile pe care le-ai învățat cu privire la vizualizarea și marcarea venelor

• Care sunt cele 3 clase de vene și în ce ordine le alegem?

• Cum fixăm vena înainte de puncționare și în funcție de ce faci această alegere?

• Ce înseamnă probă de sânge coagulată vs hemolizată?

• Ce cauze de respingere a probelor cunoști?

• De câte vacutainere avem nevoie la o recoltare de sânge? De unde afli aspectele importante cu privire la numărul acestora?

• Cum pregătim pacientul înainte de recoltare sânge și cum îi acordăm îngrijirile după efectuarea procedurii?

• Care sunt avantajele utilizării fluturașului și holderului față de alte metode de recoltare și de ce ar fi preferat în anumite situații?

• Cum se manipulează corect vacutainerele pentru a preveni hemoliza sângelui recoltat și de ce este important acest lucru?

• De ce este important să respecți ordinea specifică a vacutainerelor în timpul recoltării multiple și care este această ordine?

• Cum gestionezi situația în care fluxul de sânge este insuficient după puncționare? Care sunt pașii corecți de urmat?

• Cum previi formarea de hematoame în timpul și după recoltarea cu fluturaș și holder?

• Căror tipuri de pacienți li se recomandă utilizarea metodei de recoltare cu fluturaș și holder și de ce?

• Cum pregătim pacientul înainte de recoltare sânge și cum îi acordăm îngrijirile după efectuarea procedurii?

Lecția 7 – Recapitulare

ATENȚIE:

• NU UTILIZAȚI informația din site ( text sau video ) ca un sfat medical, aceasta nu reprezintă un sfat medical, pentru orice problemă medicală vă rog consultați medicul !
• Acest site NU oferă formare profesională, toate materialele sunt STRICT informaționale, reprezentând experiența unui asistent medical instructor
• Cursurile, Webinariile video precum și materialele TEXT reprezintă o culegere de secrete dobândite din experiență și NU protocoale de proceduri ( pe acestea le găsiți în manualele de nursing sau în manualele de proceduri furnizate de OAMMR )
• Mentorii sunt persoane care au parcurs programele de instruire ale site-ului, care și-au luat diplomele de instruire pe baza evaluărilor făcute și care au încheiat un contract de colaborare cu administratorul acestui site Suport Asistenti si Pacienti Meda Taloș, pentru a oferii servicii de mentorat legate de programele pe care ei deja le-au parcurs și s-au evaluat
• Orice asemănare cu persoane, cazuri sau situații este PUR ÎNTÂMPLĂTOARE, acest site respectă protecția datelor personale și protejează identitatea pacienților chiar dacă sunt descrise prezentări de caz, acestea sunt elaborate, protejând datele personale