fbpx

Manopera de defecare mecanica / Clisma

Ca să continuu seria manoperelor de îngrijiri la domicilii, cu o manoperă pe care nu o veți găsi descrisă nicaieri în cărți și care am perfectat-o mai mult ca o necesitate în situațiile pacienților imobilizați, a căror evacuare nu se mai poate face nici macar cu clismă, o să vă explic cum procedez eu, atunci când sunt chemată să efectuez o clismă și constat că această manoperă este practic imposibilă și inutilă. 

În primul rând pacientul sau aparținătorii te solicită atunci când nu s-a mai produs evacuarea de cateva zile bune, iar pacientul are senzatie pregnanta de disconfort.

Înainte de a decide să-i fac o clismă, eu așez   pacientul în decubit lateral stâng cu piciorul stâng întins și cel drept flectat pe abdomen, folosesc un unguent gras ( emolient ) cu ajutorul căruia să efectuez inițial un tuseu rectal pentru a ma edifica daca are sau nu vreo obstructie pe partea terminala, in canalul anal sau cel rectal. Ca si la postarea cu dilatarea anala, am grija ca penetrarea anusului sa o fac prin obtinerea colaborarii pacientului : pe inspir astept, pe expir penetrez anusul si inspectez cu indexul, interiorul  canalului. Daca in urma acestui tuseu, observ ca partea terminala a colonului este libera pot decide efectuarea clismei, manopera pe care nu o mai descriu aici detaliat, o gasiti in orice manual de nursing sau orice site de profil.

In cazul in care constat ca la partea terminala, indexul meu intalneste schibale ( dopuri intarite ) sau un megafecalom ce imi blocheaza iesirea, singurul lucru cu adevarat eficient este efectuarea unei manopere de defecare mecanică. 

In situatia in care simt ca am schibale multiple si mici ma pot folosi doar de 1-2 microclisme pe care sa le introduc intra-anal prin presiunea foarte lenta a burdufului, incercand sa nu produc presiune si senzatia de defecare imediata. Am nevoie ca acel lichid din microclisma ( care nu are decat aproximativ 9 gr ) sa ramana o perioda in canalul anal si sa inmoaie acele schibale pentru a le putea evacua mecanic si a degaja partea terminala in favoarea evacuarii intregului colon, mai apoi.

Daca banuiesc ca am o cantitate mult mai mare de fecaloame pe tot sigmoidul ( pot stabili acest lucru de multe ori daca fac o inspectie a abdomenului prin palpare pe traiectul colonului descendent si transvers ), atunci mai bine mă folosesc de o solutie pentru microclisme de pe piata, care are o cantitate de 133 ml de substanta si care ajuta mult mai mult, urcand mai sus pe canalul rectal spre sigmoid. Atentie, la introducerea canulei in anus, ungeti canula si aveti grija la eventualii hemoroizi. Canula se introduce complet, se strange foarte lent tubul dintr-un plastic foarte moale, iar spre golirea tubului, de la partea distala fata de canula, incepem sa il rulam usor spre canula pentru a favoriza golirea completa.

Ultima situatie si cea mai dramatica este cand, dupa o perioada destul de lunga, in care pacientul nu a evacuat, mi se formeaza la partea terminala un megafecalom care a dilatat enorm canalul anal sau cel rectal si care blocheaza iesirea ( scuzati, de data asta si intrarea ), nereusind in aceasta situatie folosirea nici unui produs mai sus mentionat, iar de clisma nici nu poate fi vorba. 

In aceasta ultima situatie ceea ce folosesc este un micoperfuzor/fluturas la care ii tai aripile cu acul si pastrez doar furtunelul pe care il atasez la o seringa Guyon sau in cel mai rau caz la o seringa de 20 ml daca nu o am pe prima mentionata. 

Manopera : 

– Pacientul este deja in pozitia descrisa anterior.

– Avem pregatite: tubul de la fluturas, seringa, apa calduta, aleza care am pus-o sub pacient, un lighean in care sa captez fecalele, multe servetele uscate si umede, mai multe perechi de manusi pe care pe parcurs ( din cauza ca se face mizerie, va trebui sa le tot schimb cum se incarca ), o para pt spalaturi rectale pe care o folosesc la sfarsit pt limpezirea/spalarea canalului rectal si anal. 

– Emoliez anusul si varful tubuletului de la microperfuzor, introduc tubuletul in anus cu miscari usoare, avand grija la eventualii hemoroizi si/sau fisuri anale sa nu producem alte leziuni, tubuletul se introduce pe langa fecalom, incercand sa ajungem cumva in spatele lui cu capatul tubuletului, cat mai profund

– Atasam la capatul liber seringa Guyon cu apa calduta si incepem injectarea usoara, cu multa rabdare, intreband pacientul, pe parcurs, dupa fiecare 5-10 ml daca simte presiunea lichidului. Dupa ce am introdus o seringa de 50-60 ml de apa calduta asteptam sa isi faca efectul, extragem tubuletul afara si rugam pacientul daca este cooperant, sa incerce sa impinga exact asa ca la defecatie. Concomitent incercam sa introducem indexul mainii noastre dominante ( dupa ce in prealabil a fost si acesta emoliat cu unguent ) in anusul pacientului pe langa fecalomul ce blocheaza iesirea. In timp ce pacientul impinge, musculatura se relaxeaza si putem cu miscari sigure sa incercam dizlocarea intrarectala/anala a acelui megafecalom. Scopul acestei manopere este de a-l zdrobi acolo in interior si de a-l evacua pe bucatele. Efectuam aceste manopere doar pe expirul pacientului, iar daca este cooperant, cum am mai spus, atunci efectuam manopera doar atunci cand impinge. In momentul cand acesta se opreste, ne oprim si noi din manopera, deoarece putem produce leziuni. 

– Dupa fiecare evacuare, facem un nou tuseu si inspectam anusul si rectul. Daca inca mai prezinta materii fecale, procedam din nou in acelasi mod pana reusim sa degajam complet canalul anal si cel rectal. ( atentie, de fiecare data cand manusile sunt incarcate de materii fecale le schimbam, iar pacientul este curatat pe partea tegumentara, interfesiera, cu servetele umede si uscate in permanenta )

– Dupa evacuarea completa a partii terminale, in caz ca pacientul nu se stie cu probleme gastroenterologice severe: ocluzii in antecedente, torsiuni de colon, diverticuloza sau altele, palpam din nou abdomenul si daca acesta nu prezinta dureri mari la palpare putem executa si o clisma completa pentru curatarea in intregime a colonului ( clisma e descrisa in link-ul mai sus mentionat )

– Daca pacientul se stie cu patologie gastroenterologica ce intereseaza colonul, nu e bine sa ne riscam sa introducem o cantitate prea mare de lichid in abdomen, mai ales NU la domiciliu, dar procedam la spalarea in finalul acestei manopere, spalarea canalui anal, rectal si al sigmoidului, folosind o para speciala pentru aceasta manopera. 

– Dupa terminarea manoperei facem toaletarea si exterioara si verificam starea de confort a pacientului

Si acum o situatie ( nu unica ) cu care m-am confruntat la domicilii. Va prezint situatia, in special in atentia celor care nu contenesc a ne certa pentru desfasuratea manoperelor medicale la domicilii si a celor care ne trimit pentru orice la medic!!!

Sunt chemata sa pun perfuzii la indicatia medicului, subliniez acest lucru, pentru ca pacienta era dezhidratata in urma unei perioade de diaree de 10 zile care nu ceda la nimic. I s-au administrat antidiareice, saruri de rehidratare, au banuit la un moment dat a fi diaree infectioasa si au facut tratament de 7 zile cu antibiotice, toate la indicatia medicului ( eu verific de fiecare data prescriptia si nu administrez absolut nimic fara sa vad parafa medicului in prealabil) . 

Ok, nu cedeaza la nimic. Merg sa pun perfuzii. Prima zi, pacienta e de 3 zile cu antibiotic, cica avem diaree in continuare. A doua zi, avem diaree. A treia zi, avem diaree. Nici o recatie la nimic.

La un moment dat intreb: “Cum este scaunul? Pastos, apos, cate scaune pe zi?”
Raspuns: “Continuu si numai apa maronie”.
Brusc ma luminez si intreb: “La consult i s-a facut si un tuseu rectal?”
Raspuns : “Nuuuu, ca nu are probleme cu hemoroizii si nici nu sangereaza, e diaree, mi se raspunde usor contrariat si iritat”
Intreb: “Imi permiteti va rog sa fac totusi un tuseu rectal, dupa efectuarea perfuziei, sa ma edific totusi daca de la atata diaree nu are leziuni”, zic, fiind singurul argument care il putea convinge pe apartinator sa fac ceva ce nu i se parea logic altfel.

Efectuez tuseul rectal si ce credeti? La partea terminala avea enormitate de megafecalom, care bloca iesirea si care permitea de la atatea lichide care s-au introdus sa iasa un lichid fecalic ce spala la propriu acest fecalom. Pacienta nu numai ca nu avea diaree, dar fusese constipata in urma cu doua trei saptamani, ii dadusera laxative care faceau sa se evacueze materiile fecale fluide din partea superioara a colonului, dar sub forma lichida, deoarece “iesirea” era blocata. Asta i-a facut sa creada ca are diaree, au inceput apoi cu antidiareicele care au constipat-o din nou si mai tare, iar apoi sarurile de rehidratare si perfuziile au facut din nou sa evacueze lichid fecalic, ce a fost grav confundat cu diareea.

Am procedat la defecarea mecanica mai sus mentionata si va rog sa imi scuzati exprimarea, am scos din dansa timp de 50 min o galeata de … la nervi de atata intrigare, atunci i-as fi spus “rahat”, dar cum suntem totusi asistenti medicali, hai sa spunem elevat: o galeata de materii fecale.

Asa ca, dragi colegi, situatiile care le intalniti in manuale, in “protocoalele” din spitale, toate descrierile “elevate” din cele mai sofisticate tratate nu potrivesc in situatiile limita cu care te confrunti la domicilii, unde nu ai conditiile ideale din protocoale, unde consultul poate a fost facut prin telefon dupa descrierea apartinatorului, aici tu, ca asistent trebuie sa gasesti cele mai ingenioase solutii ( desigur, fara a pune viata in pericol a pacientului ), pentru a-l ajuta. Sau de frica de “a nu o pati” ce facem? Il lasam sa zaca in suferinta, ne strangem “jucariile” si plecam pentru ca acele conditii din protocoale nu sunt indeplinite? 

Sunt perfect de acord ca in URGENTA protocoalele sunt INDISPENSABILE. De ce? Pentru a actiona o echipa din 3-5 membri, sub presiune, contra cronometru, in lupta cu viata, este imperios necesar sa actioneze conform protocoalelor, altfel s-ar incurca unul pe altul, cum se spune “si-ar da cu stangul in dreptul”, nu ar fi eficienti, insa la domicilii, in probleme cronice, paliative, aproape nici o conditie nu se mai pliaza protocoalelor. 

Mi s-a spus aici pe grupul de asistenți medicali, de catre o colega citez: “sunt cam mult spus – articole medicale – ceea ce postati dvs aici, pentru a fi articol medical este nevoie ca acestea sa fie recunoscute de cel putin doua trei somitati medicale in materie”.

As vrea sa va asigur ca nu am pretentia ca aceste materiale sa se numeasca “articole medicale”, atata timp cat ele ajuta la înțelegerea și mentinerea starii de santate a pacientului, ajuta o colega sa evolueze profesional sau un apartinator sa isi ingrijeasca persoana iubita, se pot numi cum doriti dvs. 

Pentru mai multe articole din aceasta categorie puteti accesa link-ul: Manopere – Altele

Bacteria Helicobacter Pylori

Informația din text nu se poate aplica fără indicația medicului. Pentru orice problemă de natură medicală vă rog consultați medicul !

Te rugam, sa nu copiezi acest text!